În urmă cu aproape 2.000 de ani, în Alexandria, locuia Heron, un matematician și inginer grec care a construit unele dintre cele mai interesante și neobișnuite mașini ale Antichității. De fapt, Heron din Alexandria, stră-străbunicul ingineriei, este unul dintre cei mai inteligenți inovatori din toate timpurile.
Heron a trăit între anii 10 și 70 d.Hr. în Alexandria, Egipt, un oraș care a servit drept epicentru pentru știință, inginerie și filozofie. Ca matematician, Heron a dezvoltat, de asemenea, multe proiecte mecanice și mașini cu milenii înaintea primilor savanți.
Conform datelor istorice, el a scris manuscrise precum „Pneumatica” și „Mecanica”. Heron a fost elev al lui Ctesibus, fizician și inventator grec, răspunzător de Biblioteca din Alexandria.
În timpul vieții sale, Heron a înregistrat zeci de schițe și note ale inovațiilor sale. El este primul creator conceptual și practic al unei case de marcat care a funcționat cu ajutorul împingerii și presiunii apei.
Heron este amintit mai ales pentru că a conceput o formulă de calcul a ariei unui triunghi.
O mare parte din scrierile și desenele originale atribuite lui Heron, inclusiv în manuscrise din Imperiul Roman de Răsărit, s-au pierdut, inclusiv lucrările care detaliază o ușă automată. Cu toate acestea, unele dintre lucrările sale s-au păstrat într-o măsură mai mică în traduceri latine sau arabe.
Se cunosc foarte puține lucruri despre familia lui Heron. Ceea ce se știe cu exactitate este faptul că, în copilărie, și-a petrecut cea mai mare parte a timpului la Universitatea din Alexandria – o instituție care adăpostea faimoasa Bibliotecă din Alexandria.
Cariera didactică a lui Hero este lăudată de istorici, care cred că activitatea lui în bibliotecă l-a ajutat pe acesta să acumuleze atât de multe cunoștințe. Unele dintre dispozitivele sale reprezintă prima cercetare formală în domeniul ciberneticii. Cibernetica, ortografiată inițial „cybernetique” (din greacă: κυβερνητικος), nu a fost recunoscută ca domeniu de studiu până în secolul al XX-lea.
Lucrările lui Heron demonstrează geniul său ca inventator, dar a adus și contribuții importante în domeniul matematicii. Pe lângă faptul că a formulat aproximări ale rădăcinilor pătrate și ale ariei triunghiurilor, Heron a contribuit la dezvoltarea geometriei prin intermediul scrierilor sale.
El a fost pionierul termenilor și simbolurilor geometrice.
Mai mult decât atât, Heron a fost un pionier al procedurilor de găsire a rădăcinilor pătrate și a rădăcinilor cubice numerice, precum și al altor domenii ale matematicii, cum ar fi geodezia. El a studiat dimensiunea și forma Pământului, explorând în același timp locațiile de pe acesta.
Invențiile lui Heron din Alexandria
Primul robot
Întrucât teatrul a ocupat un loc extrem de important în epoca antică, nu este de mirare că acest grec este creatorul primului robot programabil ca instrument de divertisment pentru public, în anul 60 d.Hr. El a construit un cărucior cu o frânghie înfășurată în jurul a două axe, cu o greutate în cădere pentru a produce energie. Acest lucru a permis robotului să își schimbe direcția și să se deplaseze de-a lungul unui traseu preprogramat. Acest mecanism primitiv este foarte asemănător cu un limbaj binar de calculator modern.
Automatul
De asemenea, Heron a inventat primul automat. Dispozitivul furniza apă sfințită după introducerea unei monede printr-o fantă. Moneda cădea într-o tavă conectată la o manivelă și deschidea o supapă care lăsa apa să iasă. În cele din urmă, moneda aluneca de pe tavă, prin intermediul unei contragreutăți, maneta se repunea la loc, aparatul fiind pregătit pentru următorul credincios.
Heron a inventat și multe alte dispozitive, cum ar fi o seringă mult mai mare decât cele moderne. A realizat o fântână care se alimenta singură pe baza unor principii hidraulice pneumatice sofisticate. Fântâna conținea două rezervoare. Unul era umplut cu apă care se vărsa în tava superioară. Aceasta curgea spre primul rezervor, unde comprima aerul în cel de-al doilea rezervor care forța apa să iasă și crea un jet puternic.
Heron a dobândit cea mai mare notorietate grație motorului său cu aburi, numit Eolipila, primul dispozitiv cunoscut care a transformat aburul în mișcare de rotație.
Josef Still, CC BY-SA 4.0
Heron a inventat un dispozitiv automat de deschidere a ușilor templelor, ceea ce părea magie în acea perioadă. De asemenea, a folosit una dintre cele mai simple surse de energie gratuită, vântul, pentru a crea o orgă acționată de vânt.
wikipedia.org
Heron nu este doar un „erou” pentru perioada sa. El a deschis calea ingineriei, matematicii, geometriei și fizicii, de asemenea.
În domeniul opticii, Hero a formulat principiul celui mai scurt drum al luminii. Aproape 1.000 de ani mai târziu, Alhacen a extins principiul atât la reflexie, cât și la refracție, iar principiul a fost ulterior enunțat în această formă de Pierre de Fermat în 1662; forma cea mai modernă este că drumul optic este staționar.
Pe scurt, Heron a fost un Leonardo da Vinci al vremii sale; un om a cărui pricepere și cunoaștere se întindea în multe științe și a cărui viziune a eclipsat cele mai mari minți ale vremii sale. La fel ca Leonardo, Heron era cu secole, dacă nu chiar milenii, înaintea timpului său; un om care ar fi putut să deschidă Revoluția Industrială în primul secol d.Hr.
